Până miercuri seara, 26 februarie, România declarase zero cazuri de infectare cu acest virus. Miercuri seara, însă, a apărut primul caz în Târgu-Jiu, județul Gorj. Un tânăr de 20 de ani. Nu se știe foarte multe despre acest nou virus, dar ceea ce s-a observat până acum este că:
- virusul nu a făcut victime în rândul copiilor. 2% dintre toți bolnavii înregistrați au fost copii și că cei cu vârstă sub 10 ani reprezintă doar 1% din total;
- niciun sugar infectat nu a murit până în prezent. Niciunul nu a făcut o formă extrem de gravă;
- nou-născuții mamelor cu pneumonie COVID-19 se pare că nu au fost infectați intrauterin;
- riscul major este la fumători și bătrâni (mai ales la cei suferinzi de diabet, boli de inimă sau de ficat), iar acesta scade la persoanele mai tinere, ajungând la 0% la copiii între 0 și 10 ani.
La 11 februarie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a anunțat un nume oficial pentru boala care a cauzat un nou focar de coronavirus, în 2019, identificat pentru prima dată în Wuhan China. Noul nume al acestei boli este boala coronavirus 2019, prescurtat – COVID-19. În COVID-19, „CO” vine de la „corona”, „VI” de la „virus” și „D” de la boală (n. red. disease, în limba engleză).
COVID-19, boala produsă de noul coronavirus apărut la sfârșitul anului trecut în China, nu prezintă aceleași simptome ca bolile produse de coronavirusurile care circulă în mod obișnuit printre oameni și provoacă boli ușoare, precum răceala comună.
Comitetul internațional pentru taxonomia (clasificarea) virușilor a declarat că noul coronavirus ar pezenta asemănări cu virusul care a provocat un focar de sindromul respirator acut sever
(SARS) în 2002-2003. Cu toate acestea nu este același virus, spun aceștia.
Coronavirusurile reprezintă o familie numeroasă de viruși. Unii provoacă îmbolnăviri la oameni, iar alții, cum ar fi coronavirusurile canine și feline, infectează doar animalele. Rareori, coronavirusurile care îmbolnăvesc animalele au infectat oamenii. Acest lucru însă se presupune că s-a întâmplat acum, cu acest nou coronavirus. Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) și sindromul respirator acut sever (SARS) sunt alte două exemple de coronavirusuri provenite de la animale care s-au răspândit și la oameni. Virusul care provoacă COVID-19 provine, probabil, de la un animal, virus care însă s-a răspândit și la om.
Investigațiile sunt în curs. Situația se schimbă, iar informațiile vor fi actualizate pe măsură ce vor deveni disponibile, precizează Centrul pentru Control și Prevenire a Bolilor din SUA (CDC).
COVID-19 Date și cifre din surse de încredere
Până acum, s-au înregistrat aproximativ 80 000 de cazuri de îmbolnăvire, majoritatea din China. Decesele înregistrate – 2 700 la număr – au fost dintre cei 5% care au prezentat simptome grave și au avut nevoie de medicamente și ajutor la respirație, adică persoane vârstnice, suferinde de alte boli cronice. 80% dintre cei afectați au manifestat simptome ușoare, neavând nevoie de internare. Deci, riscul major este la bătrâni (mai ales la cei suferinzi de boli de inimă și diabet), iar acesta scade la persoanele mai tinere, ajungând la 0% la copiii între 0 și 10 ani.
2 500 de oameni s-au vindecat după ce au avut simptomele specifice infectării cu coronavirus, adică și-au revenit după ce corpul lor a dezvoltat anticorpi pentru acest virus.
De miercuri, 26 februarie, avem confirmarea primului caz de îmbolnăvire cu coronavirus și în România, la Târgu-Jiu, județul Gorj.
Pe pagina de Facebook a Spitalului Virtual pentru Copii, dr. Mihai Craiu a publicat 4 caracteristici notabile ale acestui nou virus, făcând referire, ca sursă a informației, la un articol din Jurnalul Asociației Medicale din America. Iată ce scrie:
„1. Articolul a fost publicat după o analiză a primelor 72 314 cazuri de infecție cu noul coronavirus.
- Pentru părintii din România, și de oriunde, ar fi de reținut că 2% dintre toți bolnavii înregistrați au fost copii și că cei cu vârstă sub 10 ani reprezintă doar 1% din TOTAL.
- NICIUN sugar infectat nu a murit până în prezent. Niciunul nu a făcut o formă extrem de gravă.
- Nou-născuții mamelor cu pneumonie COVID-19 se pare că nu au fost infectați intrauterin.
Cu alte cuvinte nu este cazul să luăm măsuri ciudate și să cheltuim sume astronomice pe remedii dubioase sau măști chirurgicale destinate unei protecții îndoielnice“, conchide dr. Mihai Craiu.
Măștile medicale nu ajută decât celor deja bolnavi!
CDC (Centrul pentru prevenția și controlul bolilor) nu recomandă purtarea măștilor de protecție în caz de boli respiratorii, incluzând aici și COVID-19. Conform acestora, ar trebui să poarte mască persoanele care au COVID-19 și prezintă simptome, pentru a-i proteja pe ceilalți de riscul de a se infecta. Utilizarea măștilor de protecție este, de asemenea, crucială pentru lucrătorii în domeniul sănătății sau de persoanele care au grijă de cineva infectat cu COVID-19 acasă sau într-o unitate de îngrijire medicală.
Cum se transmite infecția cu Covid-19
Virusul care provoacă COVID-19 se răspândește de la persoană la persoană, prin contact direct cu picăturile de salivă eliberate prin tuse sau strănut. Ajunse pe diferite suprafețe, acestea sunt atinse ulterior de o altă persoană care se infectează. O persoană infectată cu noul coronavirus poate răspândi boala și altora, fără ca acesta să prezinte simptome. Virusul poate supraviețui pe suprafețe câteva ore, DAR NU REZISTĂ ÎN FAȚA DEZINFECTANȚILOR SIMPLI.
Primele infecții au fost legate de o piață de animale vii din orașul Wuhan, provincia Hubei, China, dar virusul se răspândește acum de la persoană la persoană. La început, specialiștii au spus că aceste simptome apar după două săptămâni de la contact. Apoi că perioada de incubație ar fi mare, de chiar 27 de zile, pentru că a existat un caz care s-a manifestat la mai mult de 14 zile.
În prezent, nu este clar cât de ușor sau cât de mult se va răspândi acest virus între oameni.
Care sunt simptomele infectării cu acest virus
Febra, tusea (de obicei seacă) și respirația scurtă sau care se desfășoară cu dificultate sunt semnele care le produce infestarea cu acest virus. De obicei, nu există secreții nazale, strănut sau durere în gât.
Simptomele sunt similare cu ale gripei sau ale unei răceli comune, îmbolnăviri mult mai frecvente decât cu coronavirus și cu efecte adverse mai grave.
Virusul gripal face mult mai multe victime decât coronavirusul
Pe pagina de Facebook a doctorului Mihai Craiua a apărut miercuri, înainte de confirmarea primului caz de infectare cu coronavirus în România, informația următoare, preluată de doctor de pe site-ul CDC:
„În ultimul raport al CDC apar cifre care ar trebui să ne îngrijoreze.
13 copii au murit de complicații ale gripei, ajungând la un total de 105 în SUA, în acest sezon. În România doar 5 copii au murit la o populație de 16-17 ori mai mică. Deci cam tot pe acolo.
Sezonul acesta este un sezon gripal cu o activitate neobișnuită, la nivelul populației pediatrice. Unul sever, pe locul 2 ca gravitate in SUA, de când se raportează separat decesele pediatrice – din 2004.
Spun asta pentru că ne pierdem în emoții și nu facem ce trebuie făcut. Am venit cu tramvaiul la spital și am văzut mai multe persoane tușind sau strănutând în palmă și apoi punând mâna direct pe bara de susținere. Iar la spital ignorăm că toate obiectele ce ating bolnavul trebuie dezinfectate. Nu numai MÂINILE. Ar trebui, printre altele, și stetoscopul șters cu spirt.“
Cum ne protejăm de COVID-19
Igiena mâinilor este foarte importantă. Din păcate, prea puțini sunt cei care acordă o atenție spălatului corect pe mâini – cu apă și săpun, cel puțin 20 de secunde, cum bine spune dr. Mihai Craiu, dar nu de acum, ci din totdeauna.
Să protejăm copiii, insistând să-i spălăm corect pe mâini sau să le dezinfectăm mânuțele. Din păcate, din ceea ce se vede în ultimele zile, suntem mai degrabă adepții umplerii cămărilor cu alimente, decât spre achiziționarea de săpunuri și dezinfectanți care chiar ne-ar ajuta în această perioadă.
Ne face bine să evităm locurile aglomerate, contactele cu persoanele care vin din zonele afectate, dar și cu cele din jurul nostru (de la serviciu, școală) dacă au simptome care ar putea fi indiciu de îmbolnăvire.
Să cerem sfatul medicului de familie dacă apar simptomele mai sus amintite – febră, tuse seacă, dificultăți în respirație.
E mult prea simplu, sau cel puțin așa pare, să ne isterizăm, să ridiculizăm ori să ignorăm în continuare ceea ce ține de bun-simț – igiena.
„Ce ar mai putea merge? Să vorbim cu ai noștri copii. Să le spunem ca e normal să fie îngrijorați și să îi întrebăm ce simt. Să îi învățăm eticheta tusei (cu tușitul în cot sau în șervețel/batistă de hârtie de unică folosință) și să se spele corect pe mâini, după ce ating suprafețe comune – clanțe, balustrade, obiecte de la locul de joacă, din parc etc.
Să ne comportăm normal, fără să țipăm sau să ne vărsăm nervii și emoțiile în fața lor, sau pe ei!! Nu vor înțelege de ce mama și tata s-au transformat radical în comportament în ultimele zile“. Tot de la dr. Mihai Craiu citire. Pot să spun că-l iubesc pe doctorul ăsta? Da, pot. Și-l citesc! Că nu creează panică și are idei logice.
Surse:
Spitalul Virtual pentru Copii
