Un efect nedorit al tratamentului cu antibiotice sunt modificarile digestive precum scaune diareice frecvente, insotite uneori de sange, crampe abdominale, varsaturi si chiar febra, manifestari ale colitei pseudomembranoase.
Colita pseudomembranoasa este o forma de colita, inflamatie a intestinului gros (colonului), produsa de Clostridium Difficile, o bacterie gram-negativa, prezenta in tubul digestiv al unei parti din persoanele sanatoase.
Contaminarea primara cu Clostridium difficile se face deseori in spitale. In mod normal purtatorii acestei bacterii nu prezinta nici un simptom pana la inceperea unui tratament cu antibiotic.
Antibioticele distrug flora intestinala si asigura un teren propice dezvoltarii rapide a acestei bacterii, care incepe sa produca 2 toxine (toxina A si B). Rezultatul este o alterarea rapida a starii de sanatate. Simptomele colitei pseudomembranoase sunt: scaune diareice moderate dar care pot ajunge si la un numar 20 pe zi, prezenta sangelui in scaun, dureri abdominale colicative, anorexie, febra.
Boala se poate declansa in timpul tratamentului cu antibiotic, imediat dupa intrerupere dar si la distanta de cateva saptamani.
Diagnosticul de colita cu Clostridium difficile se pune in urma unei analize specifice de laborator, care indentifica toxinele A si B in scaunul persoanei afectate.
Antibioticele care declanseaza deseori colita pseudomembranoasa sunt: penicilinele, clentamicinele, cefalosporidele, fluorochinelonele.
Clostridium difficile poate inflama atat de mult colonul incat poate pune viata in pericol.
Desi sunt rare, complicatiile colitei pseudomembranoase pot fi:
- Deshidratare severa care poate avea ca rezultat insuficienta renala;
- Megacolon toxic, o dilatare foarte mare a colonului;
- Perforatia intestinului, o comlicatie foarte grava, care poate produce soc septic.
Simptomele moderate ale bolii inceteaza imediat sau la scurt timp dupa oprirea antibioticului.
Din acest motiv administrarea antibioticelor trebuie facuta numai la recomandarea medicului si doar atunci cand se suspecteaza o infectie bacteriana. Terapia cu antibiotice trebuie insotita mereu de probiotice, deoarece acestea pot preintampina aparitia simtomelor de colita pseudomembranoasa.
Se recomanda ca probioticele pe baza de lactobacilli sau bifido bacterii sa se administreze la un interval de cel putin 3 ore de la antibiotic si sa continuie cel putin inca o saptamana dupa terminarea tratamentului cu antibiotic.
Probioticul pe baza de Saccharomices boulardii se pare ca este unul foarte eficient impotriva Clostridium difficile, aceasta drojdie fiind rezistenta la antibiotice si protejand in acelasi timp flora benefica.
In cat timp se reface flora intestinala afectata de antibiotice?
Floara intestinala distrusa dupa tratamentul cu antibiotic se reface intr-un interval de cateva saptamani pana la cateva luni printr-o dieta sanatoasa si variata dar si cu ajutorul alimentelor prebiotice: ceapa, usturoi, banana, varza, etc.
Antibioticele distrug flora intestinala buna slabind organismul si imunitatea generala. Antibioticele ar trebui luate doar atunci cand este strict necesar si dupa realizarea in prealabil a unei antibiograme.
Te-ar mai putea interesa pe aceeasi tema:
Alimentatia copilului dupa varsta de 1 an
Cum il inveti obiceiuri alimentare sanatoase
3 motive pentru care piticul tau refuza sa manance
