Sfârșitul unei etape – ultimul meu copil. Le-aș spune mamelor, de câte ori se simt triste: o să treacă și asta!

Bebelușia e grea. E grea pentru micuț, care nu reușește să înțeleagă lumea care îl înconjoară și să comunice cu ea. E grea pentru părinți, cu lipsa ei de somn și cu grijile asociate. Și totuși, Geanina vorbește despre ea cu drag și dor.
Este aproape dimineață. Stăm împreună în întuneric, în balansoarul moale și ne legănăm amândoi în timp ce mănânci. Te uiți atent la mine, cu ochișorii ăia mari și căprui, iar oboseala mea pare să dispară ca prin minune. Nici măcar nu pot să îmi desprind privirea. Încet, încet, ochișorii ți se închid, iar eu continui să te privesc. Ar trebui să mă culc și eu, ar cum aș putea? Ești ultimul meu copil și nu pot să ratez nimic, nimic din experiența asta.

Așa am făcut și cu primul copil
Cu el am început aventura asta a mămiciei și îmi amintesc cum îl priveam și nu îmi venea să cred că ceva atât de minunat a putut să crească în mine. Mi se tăia respirația când îl priveam și trăiam o sumedenie de emoții, atât de puternice încât mă lăsau epuizată.
Mă copleșea conștiința faptului că trebuia să am grijă de ființa aceea atât de fragilă și în întregime dependentă de mine. Acum, când te țin în brațe, sunt invadată de calmul și încrederea pe care ți le dă experiența.

Sunt tristă când mă gândesc că e ultima oară
Sunt pregătită să depășesc această perioadă a scutecelor, nopților nedormite și a bebelușilor, dar parcă timpul trece mai repede decât îmi aminteam. Parcă ieri dansam cu tatăl tău la nuntă și uite acum, ce mare este deja fratele tău!
Ca părinți, suntem mereu prinși cu făcutul planurilor și al grijilor și adesea uităm să mai trăim în prezent. Mereu ne gândim la mâine… și adevărul e că mâine nu va mai fi niciodată la fel ca azi. Și chiar dacă iubirea mea s-a dublat de când am doi copii, nici vorbă să se împartă, nostalgia mă copleșește deja. Citește și despre: Atașamentul, legătura emoțională ce stă la baza tuturor relațiilor copilului cu el însuși și cu lumea exterioară

Ne îngrijorăm pentru co-sleeping, dar tu crești neținând seama de regulile mele
Am învățat lecția aceasta cu fratele tău. Ca părinți, ne chinuim să îi înghesuim pe copii în șabloanele societății în care trebuie să se integreze, în șabloanele medicinei care știe exact cât de mult trebuie să crească într-o lună și la câte săptămâni trebuie să își susțină bebelușii capul. Cea mai mare frică a noastră este că vom fi judecați pentru alegerile noastre. Și nimeni nu ne judecă mai mult decât o facem noi înșine.

În timpul ăsta, tu crești liniștit, neperturbat
Habar nu ai despre toate grijile și temerile noastre și despre toate tiparele în care ar trebui să te integrezi. Senin, îți vezi de treaba ta: să mănânci, să dormi, să gângurești, să ne privești…și să crești. Citește și despre: Spune NU stresului din viața de părinte! 12 sfaturi susținute de știință pentru ca viața ta să devină mai bună

Tatăl tău îmi spune că o să dormiți cu noi în pat până plecați la facultate
Este felul lui de a-mi spune că ar trebui să vă mutăm în camera voastră și să ne recucerim dormitorul. Dar eu nu sunt pregătită pentru asta. Știu că, în curând, veți invita prietenii să doarmă la noi și atunci veți vrea în camera voastră și vă va fi rușine să mai dormiți cu noi. Așa că prefer să mă bucur de vârsta asta, atât cât pot. Vreau să creșteți mari, puternici și independenți, dar o părticică din mine se agață de senzația pe care o am atunci când în brațele mele se cuibărește un bebeluș.

Le-aș spune mamelor, de câte ori se simt triste: o să treacă și asta!
Fiecare dinte care crește din gingie, fiecare episod de colici, fiecare refuz al sânului, fiecare noapte nedormită – toate vor trece. Pentru mine, care abia am așteptat să fiu însărcinată, care am adorat perioada de sarcină, care nu mi-aș fi imaginat maternitatea altfel decât alăptând la cerere și purtându-mi copiii, etapa care se apropie de sfârșit îmi provoacă nostalgie și tristețe.
Se termină mai repede decât mi-aș fi imaginat. Nu mă simt mai bătrână, poate doar ceva mai înțeleaptă. Dar știu că mă aflu exact acolo unde trebuia să fiu: mama ta.  Citește pe larg despre: 7 Motive ca să alegi Attachment Parenting | Cea mai ușoara metodă de creștere a copilului