Naștere naturală fără dureri! La dilatație completă nu simțeam nimic. Nu credeam că o să fiu atât de „nesimțită” încât să nu simt contracțiile

Moașa: „Ai scăpat! Ai scăpat!”. Eu eram în stare de șoc și mă gândeam: „Cum să fiu dilatată complet dacă nu am dureri?”
Având in trecut 3 sarcini pierdute, am exlus ideea de a merge la un sigur doctor pentru controale. Insa, pentru o parere care sa imi dea siguranta 100%, l-am ales de Dr. Prof. Claudiu Marginean, iar alte pentru alte controale, l-am ales pe Dr. Crisan de la Topmed. Cel din urma spunandu-mi, la 30 saptamani sarcina, ca bebe era mai mare cu 2 saptamani si, dupa calculele dansului, fie nasteam cu 2 saptamani mai repede, fie bebe avea 4 kg (a avut dreptate, caci s-a nascut cu 4,030 kg) 🤗

Totul a inceput intr-o zi de vineri. Aveam 40s+4z. M-am trezit cu o ora mai devreme decat ma trezeam in mod normal, mi se parea ciudat, dar nu am dat mare importanta acestui lucru. Am mai stat putin in pat si ma uitam pe YouTube la clipuri cu unele dintre cele mai grele nasteri (sa ma obisnuiesc cu ideea, oarecum 😂). La un moment dat, am simtit o presiune in partea de jos a spatelui si, totodata, nevoia sa merg la baie. Atunci, vazand 2-3 striatii de sange, mi-am dat seama ca am pierdut dopul gelatinos (panica si putin stres🤐). I-am dat un mesaj iubitului meu, in care ii spuneam sa vina ACUM acasa, ca trebuie sa mergem la spital sa nasc. Intre timp, am facut un dus, m-am imbracat, iar in aproximativ 30 min. a ajuns acasa si am plecat spre spital (aproximativ la ora 11).

Mentionez ca nu aveam contractii, decat foarte usoare (se puteau asocia cu mici crampe abdominale). Ajunsi la spital, m-au pus pe un pat, unde au monitorizat bataile inimii lui bebe si contractiile, totul bine, au confirmat ca aveam usoare contractii, dupa care mi-au facut ecografie, si acolo totul bine, bebe era bine, dupa masuratorile medicului, ar fi avut vreo 3700g, era cu capul in jos, lichid suficient. M-a dus apoi sa ma consulte pe acea masa ginecologica (😝), acolo șoc, ii spune medicul asistentei: „e dilatatie completa, verifica si tu”, verifica si asistenta si spune: „asa e”. Moasa ma tinea de mana si striga: „Ai scapat! Ai scapat!”. Eu eram in stare de soc si ma gandeam: „Cum sa fiu dilatata complet daca nu am dureri?”.
Citește și despre: Iată-mă acasă, cu nou-născutul în brațe 💕 15 lucruri care m-au luat prin surprindere în primele săptămâni de viață ale bebelușului

De aici, agitatie maxima, totul s-a intamplat cu viteza luminii. 😂 M-au dezbracat repede, mi-au tras pe mine o camasa de nastere de a lor, intre timp ii scriam iubitului meu sa imi trimita bagajul ca plec in sala de nasteri si, tot intre timp, alta persoana de acolo imi recolta sange pentru analize (asta se intampla la 13:12). Tot cu viteza luminii, ma tragea moasa dupa ea pe scari, spre etajul 1, in sala de pretravaliu (ca asa se numea). Tot intr-o viteza, a venit alta persoana cu testul covid in nasul meu, ca „trebuie sa facem un test covid, ca asa-i protocolul”, nici nu am apucat sa simt si deja era facut testul 😂. (Dureri tot nu aveam.)

Si acolo mi-au monitorizat contractiile si bataile inimii lui bebe, totul bine. La un moment dat, cred ca dupa aproximativ 15 de minute de cand am ajuns acolo, au hotarat sa imi rupa membranele. Nu credeam ca o sa fiu atat de „nesimtita” incat sa nu simt contractiile si sa fie nevoie sa imi spuna persoanele de acolo (caci erau vreo 5-6) cand trebuia sa imping. 😂

Totul bine, la 13:48 a si iesit minunea. ❤ Au ridicat-o sa o vad, iar eu am intins mainile si am luat-o in brate. 🙈😍 Nu mi-au lasat-o decat cateva secunde, apoi au luat-o, au sters-o, cantarit, masurat, toate cele. Avea 4030 g si 56 cm ❤ Au dus-o sa ii faca vaccinuri si ce mai era nevoie, iar dupa o ora si ceva a adus-o sa o alaptez 🤦🏼‍♀️ a fost destul de greu, dar asta e o alta poveste 😂. Problema a fost epiziotomia si momentul coaserii ei (am simtit fiecare intepatura de ac😂).

Alta problema a fost ca nu m-au mutat in salon pana cand nu simteam nevoia sa urinez, asa am stat pana la ora 17 in sala de nasteri, ca nu voiam sa merg la baie. 🤦🏼‍♀️😂 De la medici pana la infirmiere, toti au fost foarte empatici si totul a decurs bine. ❤ As mai naste de minim 5 ori daca as fi 100% sigura ca ar fi la fel de usor.
CITEȘTE ȘI: Prima respirație a nou născutului și primele momente ale mamei cu nou născutul

Sectia de neonatologie era destul de veche, totul era vechi, dar macar era curat. Era destul de cald, asistentele mereu acolo cand aveam nevoie. A fost o experiență minunata! Am nascut la Maternitatea Veche din Targu Mures.
Ce le-as recomanda gravidelor? Sa se roage! Sa se roage in fiecare seara…si sincer. Si sa isi asculte corpul, ca el stie ce are de facut! Aa, da…si sa nu fie stresate! Eu m-am rugat mereu sa fie totul bine si sa nasc usor, dar la asta chiar nu m-am asteptat niciodata!!

Descoperă în CLUBUL BEBELUȘILOR totul despre:
NAȘTERE | NUME COPII | NOU NASCUT  | BEBELUSI  | PRIMUL AN | ALAPTARE