Ai nascut de curand si tocmai ai descoperit ca nu poti sa il lasi pe bebe jos din brate nici 5 minute? Patutul pare sa aiba ace, scoica parca ar fi tapetata cu spini, iar bratele bunicelor sau ale lui tati sunt acceptabile doar pentru cel mult un sfert de ora. Sa-l fi rasfatat deja?
Cu siguranta s-a gasit macar vreun binevoitor atotstiutor care te-a avertizat ca bebelusul trebuie invatat sa stea la el in patut si, mai tarziu, in tarc. Ca trebuie sa ai grija sa nu cumva sa se invete in brate. Ca nu trebuie sa te lasi pacalita de micul manipulator, care isi urmareste interesul. Ca asa cum il inveti din primele saptamani de viata, asa o sa il ai macar pana merge la scoala. Asa sa fie oare?
Specialistii raspund clar: NU. Bebelusul vrea mereu in brate pentru ca asta ii dicteaza instinctul care a asigurat supravietuirea speciei noastre de-a lungul mileniilor.
Iata de ce bebelusul vrea in bratele mamei mereu!
Bebelusul nu VREA in brate, ci ARE NEVOIE sa fie tinut in brate. Ne-o demonstreaza studiile de pediatrie, psihologie, antropologie. Este o nevoie reala, primara, esentiala, obligatorie.
Bebelusul vrea in brate pentru ca el inca se simte una cu mama sa. Abia in jurul varstei de 3-4 luni bebelusul incepe sa devina constient de propria sa individualitate si sa inceapa, incet, procesul de separare de mama si de dobandire, cu pasi mici, a independentei.
Nevoie fizica. Bebelusul are nevoie fizic sa stea cat mai mult in bratele mamei inca din prima clipa de dupa nastere. El este cu greu capabil sa isi autoregleze temperatura corpului, iar contactul cu mama il ajuta sa isi mentina temperatura constanta.
Bebelusul vrea in bratele mamei pentru ca este locul in care se simte in siguranta. Bratele mamei ii ofera un confort psihic pe care nu il poate regasi nicaieri in alta parte. Ele sunt liniste, calm, armonie, siguranta ca nimic rau nu i se va intampla.
Bebelusul vrea in brate pentru ca mama este o sursa miraculoasa de hrana vie. Laptele matern nu este doar aliment, el este medicament, este viata, este iubire. De cand iese din pantecul mamei sale, bebelusul stie sa se taraie instinctiv catre san si sa isi ceara dreptul la viata.
Bebelusul vrea in brate pentru ca mama este fiinta pe care o cunoaste cel mai bine. Timp de 9 luni a crescut in ea, a trait ascultand mereu ritmul batailor inimii ei, leganandu-se cu fiecare respiratie, simtindu-i mirosul unic. Ea este unica lui realitate si nu poate supravietui fara ea.
Bebelusul vrea in bratele mamei pentru ca este singura alternativa acceptabila. Patutul, scoica, balansoarul sau caruciorul, acompaniate desigur de suzeta, sunt substitute jalnice care reusesc sa il amageasca pentru o vreme, imitand fiecare cate ceva din intregul pe care i-l ofera mama, insa sunt departe de complexitatea si perfectiunea celei care i-a dat nastere si care are TOT ceea ce ii este necesar pentru supravietuire.
Bebelusul vrea mereu in bratele mamei pentru ca, vorbind din punct de vedere stiintific, dintotdeauna supravietuirea micului pui de om, absolut neajutorat, a depins de atentia pe care mama sa era dispusa sa i-o acorde.
Plansul bebelusului ramas singur, indepartat de mama sa fie si doar pentru cateva minute, este menit sa o cheme inapoi, sa ii aminteasca de el, sa nu o lase sa fie distrasa de nimic altceva.
Plansul bebelusului este suficient pentru adeclansa eliberarea unei adevarate cascade de hormoni in trupul mamei, care se vede atrasa iremediabil inapoi, chemata langa pruncul ei cu toata fiinta sa, intr-un impuls pe care aproape ca nu si-l poate controla. Aceasta chemare care nu poate ramane fara raspuns a asigurat, timp de mii de ani, supravietuirea noastra ca specie.
Nu exista loc mai minunat decat bratele mamei. O stim de cand ne nastem, dar o constientizam mult mai tarziu. Acorda-i bebelusului tau sansa extraordinara de a intampina viata in locul cel mai familiar si mai complet cu putinta, descoperind cate ceva nou zi de zi, din siguranta si linistea bratelor mamei!
