Cum folosești educația pozitivă pentru a influența comportamentul copilului

Educația pozitivă își propune să folosească laudele și aprecierea pentru a încuraja copilul să facă și să repete alegerile corecte în viața de zi de zi. Este o metodă de educație care contrazice modul tradițional în care se prefera corectarea copiilor după ce aceștia au greșit, prin admonestare și criticism. De altfel, studiile au demonstrat că orice persoană, indiferent de vârstă, răspunde mai bine la laude și aprecieri decât la critică. Cel mai important lucru pe care poți să îl faci atunci când vine vorba despre educația pozitivă și schimbarea comportamentului copilului este să îți amintești cum au funcționat lucrurile atunci când tu însuți ai încercat să îți schimbi un vechi obicei. E nevoie de timp, răbdare și multă perseverență ca să atingi rezultatul dorit.

Educația pozitivă – Frecvență și consecvență

Atunci când decizi să folosești metodele de educație pozitivă pentru a schimba comportamentul copilului, frecvența și consecvența în aplicarea metodelor sunt extrem de importante. Conform specialiștilor, iată ce ai de făcut:
Sistemul de recompense agreat de către copil trebuie respectat în mod consecvent, de fiecare dată când se observă comportamentul dorit. Deși acest tip de reacție nu este ușor de menținut, este cea mai eficientă metodă, în fazele inițiale ale procesului;
Recompensele pot fi oferite și după ce copilul a reacționat corect într-un număr prestabilit de situații, eventual într-un interval de timp predeterminat;
Odată cu trecerea timpului, recompensele pot fi oferite mai rar, sarcina părintelui fiind cea de a cultiva motivația interioară a copilului.

Care sunt cele mai bune recompense?

Tipul de recompense folosit pentru a încuraja comportamentele favorabile este foarte important. Ideal ar fi ca, în alegerea lor, adultul să țină cont de context și să încerce să se orienteze către recompense naturale, care se manifestă sub forma consecințelor la acțiunea copilului și nu presupun neapărat intervenția părintelui:
Consecințele naturale, de tipul notelor bune, a sentimentului de satisfacție după o treabă bine făcută sunt cele mai eficiente deoarece cultivă încrederea în propria persoană și antrenează motivația intrinsecă;
Recompensele sociale, de tipul aprobării celor din jur, pot fi exprimate prin complimente, încurajări și laude orientate către efortul care a condus la obținerea rezultatului dorit. Acestea trimit un mesaj important despre acceptare și apartenență;
Punctele bonus (bulinele colorate, abțibilduile etc) pot fi oferite în locul recompenselor tangibile și pot fi foarte eficiente în încurajarea progresului către un anumit rezultat. Ele devin o reprezentare fizică, vizuală, a efortului continuu și pot fi răscumpărate, ulterior, cu ceva ce copilul își dorește mult;
Recompensele tangibile pot fi folosite la început, pentru a antrena motivația, dar satisfacția lucrului bine făcut trebuie mereu evidențiată. Scopul recompenselor este să susțină motivația, așadar trebuie să te asiguri că ele nu devin un scop în sine.
Eliminarea recompenselor trebuie realizată treptat, prin scăderea frecvenței cu care cunt acordate.
Citește pe larg despre: 7 Motive ca să alegi Attachment Parenting | Cea mai ușoara metodă de creștere a copilului  

Beneficiile și avantajele educației pozitive

Educația pozitivă cultivă o stare mentală optimistă și obiceiul de a te concentra pe părțile bune ale oamenilor. Deși tendința noastră naturală este de a corecta problemele și de a le rezolva, aceasta nu este cea mai eficientă abordare și tinde să îi îndepărteze tocmai pe cei pe care ne dorim să îi ajutăm. Este mult mai plăcut să fii lăudat și apreciat pentru ceea ce faci bine, decât să fii criticat, în mod constant, pentru abilitățile pe care nu le stăpânești încă. Deși sinceritatea și feedback-ul constructiv sunt importante, echilibrul dintre laude și alte forme de disciplină trebuie și el să fie respectat.

Disciplina pozitivă îi ajută pe părinți să evite consecințele negative pe termen lung ale pedepselor. Aceste consecințe nu sunt vizibile imediat, dar disciplina pozitivă este de natură să susțină și să consolideze legătura dintre părinte și copil;
În timp, pedepsele generează răzvrătire, reduc încrederea și pot declanșa dorința de răzbunare, încurajând copilul să respingă, din start, sugestiile părintelui și să facă exact invers decât își dorește acesta. Unii copii devin retrași și încep să se ascundă și să mintă, în timp ce alții internalizează criticile și ajung să creadă despre ei înșiși că sunt persoane rele;
Multe dintre momentele dificile, în care simțim impulsul de a ne pedepsi copiii, sunt momente prețioase din care copilul ar trebui să învețe; abordate cu blândețe, ele vor întări relația dintre copil și adult și va crea mediul potrivit în care copilul să învețe ceva.
Citește și despre: 7 semne de STRES la copii pe care păriții trebuie să știe să le recunoască

Inteligența emoțională este cea care stă la baza parentingului eficient

Gestionarea emoțiilor poate fi dificilă pentru mulți dintre adulți, dar este treaba noastră, ca părinți, să îi învățăm pe copii să gestioneze sentimentele care îi copleșesc. Pentru asta, dr. John Gottman recomandă următorul demers:
Descrie comportamentul explicând mai întâi ce se poate observa și abia apoi spune cum te face să te simți;
Modelează comportamentele pe care îți dorești să le imite copilul și respectă-le și tu: de exemplu, nu țipa când te enervezi;
Cere-ți iertare când greșești;
Respectă nevoile copilului;
Validează experiențele copilului;
Ajută copilul să își rezolve problemele;
Gândește-te bine înainte de a spune nu.
Cei mai mulți dintre noi provenim din familii în care comunicarea era deficitară și am fost învățați că emoțiile negative sunt un lucru rău. Gottman ne amintește că, deși nu întotdeauna comportamentele sunt acceptabile, toate emoțiile pe care le trăim sunt firești. Ne dorim să identificăm și să acceptăm toate aceste emoții, astfel încât copiii noștri să nu ajungă să se definească pe ei înșiși prin prisma greșelilor pe care le-au făcut.

Există riscuri sau părți negative ale educației pozitive?

Unele voci susțin că nu există nici o diferență între educația pozitivă și mită, dar mita este oferită înainte de manifestarea comportamentului pe care dorim să îl încurajăm, în timp ce educația pozitivă oferă recompense după ce copilul a ales comportamentul pozitiv.
Alții susțin că atunci când îi lauzi constant pe copii și le spui cât de grozavi sunt, se poate ajunge la situația în care aceștia să ignore anumite oportunități care le-ar permite să experimenteze situații în care reziliența le-ar fi antrenată. Dar un copil care are încredere în sine, competent și fericit întâlnește, de obicei, destule situații dificile, care să îl pună la încercare, astfel încât să nu își formeze o părere exagerată despre propria persoană.

Stiluri de educație, în diferite culturi

În Coreea, obiceiul este ca întreaga familie extinsă să locuiască împreună. În Japonia, un bun părinte își învață copilul să se mulțumească cu puțin, să fie reținut în dorințele sale și să identifice cu ușurință inclusiv resurse mai puțin evidente.
Deși, în Suedia, copiilor li se oferă numeroase ocazii de a alege încă de la vârste foarte fragede, părinții și profesorii ghidează în mod constant aceste alegeri. Suedia este un foarte bun exemplu despre modul în care familiile pot beneficia de politicile generoase privind concediul parental și de restricțiile privind publicitatea orientată către copii.
În Franța, mentalitatea este că sentimentul apartenenței la familie este mai important decât îndeplinirea dorințelor materiale ale copilului.
În multe dintre culturile asiatice, stilul de parenting american este considerat ca fiind prea focusat pe încrederea în sine a copiilor, ignorând sentimentul de apartenență la comunitate și implicarea în viața acesteia.

Ce facem cu comportamentele nedorite?

Atunci când copilul tău are vârsta mai mică de 4 ani, cel mai frumos lucru este că îi poți imediat distrage atenția de la motivul propriei nemulțumiri. Exista, chiar, recomandarea ca atunci când copilul are un comportament nedorit, să îi distragi atenția către o activitate pozitivă în care să îl implici pentru a-l distrage de la factorul declanșator al comportamentului negativ.
Elimină factorul declanșator al comportamentului nedorit și roagă-l chiar pe copil să îl „pună” într-un loc ferit, așa cum ai face tu cu o jucărie care stârnește prea multe conflicte. Distragerea atenției copilului mic este și o ocazie excelentă de a petrece timp de calitate cu acesta. Privește-o ca pe o investiție în viitorul lui și al tău.

Educația pozitivă are beneficii incontestabile pentru copil și dezvoltarea sa, chiar dacă implementarea sa poate necesita îmbinarea mai multor metode de parenting și mai multe principii de disciplină. Este extrem de important să ai încredere în tine, să te conectezi mereu cu copilul și să îi satisfaci nevoile, pentru a putea comunica în mod eficient cu acesta. Citește și despre: Atașamentul, legătura emoțională ce stă la baza tuturor relațiilor copilului cu el însuși și cu lumea exterioară