Alunițele, unele dintre cele mai cunoscute „semne” de pe corpul uman, sunt proliferări benigne ale melanocitelor (celulele care produc melanina – substanța care dă culoare pielii). În termeni medicali, alunițele poartă denumirea de nevi melanocitari și se împart în două categorii: nevi congenitali (dobândiți la naștere) și nevi melanocitari (care se dezvoltă pe parcursul vieții).
Nevii melanocitari congenitali sunt nevi benigni prezenți la naștere sau în primul an de viață. Nevii congenitali sunt adesea plați și de culoare cafenie, semănând inițial cu o pată cafe au lait neregulată, dar se pot schimba în primii ani de viață și pot crește în dimensiune.
Nevii dobândiți apar de obicei în timpul copilăriei, adolescenței și la adultul tânăr, apoi încep să regreseze. Aceștia includ nevii joncționali, dermici și compuși. Această clasificare se bazează pe localizarea cuiburilor melanocitare în epiderm, derm sau ambele. Din punct de vedere clinic, nevii joncționali sunt plați (maculari), în timp ce nevii dermici și cei compuși sunt ridicați în raport cu pielea din jur (papulari).
Alunițele mici, solitare, se găsesc la 1% din nou-născuți. Alunițele în grup sau de dimensiuni mari sunt destul de rare, apărând la 1 din 20.000 de nașteri.
Când ar trebui să ne îngrijoreze apariția unei alunițe la copil
Dacă o aluniță de pe corpul copilului devine asimetrică, are margini neregulate, și-a schimbat culoarea sau a ajuns la o dimensiune de peste 6 mm într-o perioadă scurtă de timp, este indicat să apelați la un control medical de specialitate, întrucât acestea pot fi semne ale apariției melanomului.
Melanomul malign este una din formele de cancer cu cea mai rapidă creștere a incidenței la nivel global, și, totodată, este considerată a fi cea mai periculoasă, datorită faptului că are cea mai mare rată de metastazare și deces.
Din fericire, acest tip de cancer este rar întâlnit la copii și poate fi tratat cu succes și chiar prevenit dacă apelăm la un consult de specialitate atunci când observăm modificări de formă sau mărime în cazul alunițelor celor mici. Vizita la medicul dermatolog și dermatoscopia stabilesc dacă o aluniță suspectă de pe corpul copilului necesită excizie sau poate fi urmarită periodic.
CITEȘTE ȘI: Dermatita atopică. Ce măsuri de îngrijire pot adopta părinții acasă – Sfatul dermatologului
Soarele poate crește riscul de melanom cu până la 80%
În cazul copiilor de sub 6 luni se recomandă evitarea expunerii la soare, însă și după această vârstă, expunerea trebuie realizată doar în prezența unor măsuri de precauție. Razele solare pot face mult rău pielii, mai ales în cazul celor mici (Peste 5 arsuri solare în copilărie cresc riscum de melanom cu până la 80%).
Așadar, printre măsurile de precauție se numără folosirea pălăriilor, hainelor de bumbac/in subțiri ce acoperă o parte cât mai mare a corpului și utilizarea cremelor de protecție solară (din 2 în 2 ore și după fiecare ieșire din apă). De asemenea, este recomandată evitarea expunerii la soare între orele 10-16.
Cum monitorizăm alunițele copiilor
Simptomele melanomului malign nu sunt unele agresive și, din acest motiv, pot fi trecute ușor cu vederea. Pe de altă parte, diagnosticarea precoce, în stadii incipiente a melanomului malign crește cu mult șansele de vindecare și nu necesită un tratament invaziv.
Părinții pot monitoriza acasă pielea celui mic, ținând cont de următoarele sfaturi:
• Examinarea alunițelor ar trebui realizată într-o zonă bine luminată;
• Examinarea alunițelor ar trebui realizată în aceeași ordine de fiecare dată;
• Pielea scalpului este mult mai ușor de analizat atunci când părul este ud;
• Acordați o atenție sporită alunițelor care pot apărea în zone ce pot fi trecute ușor cu vederea: între degete, în zona genitală sau în spatele genunchilor;
• Fotografiați alunițele care vă atrag atenția pentru a le putea verifica evoluția în timp.
Mai mult decât atât, o dată pe an, părinții ar trebui să-i ducă pe cei mici la medicul specialist dermatolog, pentru controlul sănătății pielii și verificarea alunițelor. De asemenea, dacă cel mic are deja pe piele o aluniță neregulată, medicul specialist dermatolog poate recomanda monitorizarea clinică și dermatoscopică la 3 sau 6 luni inițial, apoi la un an.
CITEȘTE ȘI: Riscurile bebelușului BRONZAT | Ce se întâmplă când un bebeluș se bronzează?
Articol redactat de dr. Iulia Bușilă, medic specialist dermatovenerolog în cadrul Clinicii Dr. Leventer Centre
