Există riscul de alergie la proteina laptelui de vacă? Cum este posibil să apară această alergie dacă bebeluşul primeşte doar lapte de mamă sau formulă de lapte praf?
Sistemul digestiv imatur al bebeluşilor poate să nu tolereze proteina din laptele de vacă, uneori apărând chiar reacţii de tip alergic la această proteină. Această sensibilizare este una dintre cele mai frecvente care apar la sugari.
Contactul cu proteina din laptele de vacă se poate face şi prin laptele de mamă, atunci când aceasta consumă lapte de vacă, iaurt, smântână, brânză sau alte produse lactate şi prin laptele praf, acesta fiind preparat din lapte de vacă, adaptat însă pentru nevoile bebeluşilor, dezideratul fiind ca laptele praf să fie cât mai apropiat de compoziţia laptelui matern.
Pentru a diferenţia o alergie de o sensibilizare la proteina laptelui de vacă este recomandată consultarea cu medicul curant al copilului, care va aprecia şi necesitatea efectuării unor analize sau a unor consulturi de specialitate ulterioare, întrucât fiecare copil este unic, iar simptomele, de multe ori, nu sunt uşor de interpretat.
Este bine ca orice semne, fie digestive – colici accentuate, vărsături, fie modificări de scaun, diaree, constipaţie, tulburări de somn sau chiar diferite semne cutanate să fie discutate cu medicul curant şi atent monitorizate.
Dacă este considerat necesar, poate fi recomandată evitarea laptelui şi a produselor lactate din alimentaţia mamei, în cazul în care aceasta alăptează sau trecerea pe o formulă specială de lapte la bebeluşii care primesc lapte praf, formulă care poate fi astfel tolerată şi de cei cu alergie la laptele de vacă, asigurând creşterea şi dezvoltarea corespunzătoare.
După începerea diversificării se vor evita produsele lactate, iar perioada de timp în care se va face această excludere de alimente care conţin lapte, cât şi folosirea laptelui special va fi apoi individualizată şi stabilită în funcţie de evoluţie.
Sunt necesare, astfel, controale medicale periodice pentru a monitoriza atât simptomele, cât şi analizele şi pentru a stabili oportunitatea revenirii la o formulă de lapte obişnuită, dar şi modalitatea de introducere a acesteia. În principiu, această reintroducere se face treptat, cu cantităţi mici, uneori fiind necesară supravegherea medicală.
În ce altă situaţie se mai recomandă evitarea laptelui?
Intoleranţa la lactoză este o afecţiune în cadrul căreia apare incapacitatea de a digera lactoza, un glucid care se găseşte în lapte şi în produsele lactate, din cauza unui deficit al unei enzime, care descompune lactoza în glucoză si galactoză, ajutând absorbţia acestora.
Lactoza este o substanţă importantă în nutriţie, fiind singura sursă de galactoză componentă a galacto-cerebrozidelor din ţesutul nervos.
Intoleranţa la lactoză este diferită, aşadar, de sensibilizarea sau alergia la proteina din laptele de vacă, chiar dacă recomandarea este, în ambele cazuri, evitarea laptelui.
În cazul bebeluşilor, laptele praf special, fără lactoză, este diferit de laptele special pentru cei cu alergie la proteina din laptele de vacă, iar monitorizarea evoluţiei şi recomandările de diversificare sunt, de asemenea, diferite în cele două situaţii.
Efectele pe termen lung
Se discută în prezent despre conceptul de “metabolic programming”, care se referă la efectele pe termen lung pe care le au atât nutriţia prenatală, cât şi nutriţia din primii ani de viaţă, pentru sănătatea şi evoluţia organismului către vârsta adultă, alături de alţi factori de mediu.
Astfel, este important ca în această perioadă de maximă dezvoltare să oferim copiilor un ritm de viaţă cât mai echilibrat, o alimentaţie adaptată vârstei, un somn bun, bucuria de a se juca cât mai mult în aer liber şi, de asemenea, să-i înconjurăm cu căldura şi zâmbetul nostru.
Dr. Mihaela Oros
Medic primar pediatru
