Care sunt principalele stiluri de parenting?
Un studiu recent subliniază importanța stilului parental asupra sănătății mintale a copilului. Cercetările sugerează că modul în care interacționezi cu micuțul poate avea un impact semnificativ asupra stării lui emoționale. Cercetările identifică, în general, patru stiluri principale de parenting:
Parenting autoritar
Acest stil se caracterizează prin reguli stricte și așteptări ridicate, cu puține explicații oferite copiilor. Părinții autoritari pot fi severi în disciplină și pot oferi puțină afecțiune. Parentingul ostil, menționat în continuare în articol, reprezintă o variantă extremă a parentingului autoritar, în care pedepsele sunt folosite frecvent.
Autoritativ (consecvent):
- Considerat adesea stilul ideal, parentingul autoritativ implică echilibru.
- Părinții consecvenți stabilesc limite clare, dar oferă și dragoste și îndrumare. Sunt deschiși comunicării și îi încurajează pe copii să își exprime opiniile.
Permisiv:
- Acest stil parental se bazează pe puține reguli și așteptări laxiste.
- Părinții permisivi tind să fie indulgenți și evită confruntarea.
Neglijent:
- Caracterizat prin lipsă de implicare din partea părinților.
- Părinții neglijați oferă puțină îndrumare sau sprijin emoțional copiilor lor.
Stilul parental dur și controlul excesiv cresc riscul de probleme emoționale la copii
Un studiu recent publicat în revista medicală Epidemiology and Psychiatric Sciences sugerează legături importante între stilul parental de educație și sănătatea mintală a copilului. Studiul a urmărit peste 7500 de copii din Irlanda, de la vârsta de 9 luni până la 9 ani. Citește și despre: Relația părinte-copil întărită de Cercul Siguranței prin 8 pași esențiali
Parentingul dur are consecințe
Studiul a constatat că metodele dure de educație, care includ pedepse fizice și control excesiv, așa-numitul parenting ostil, pot dubla riscul apariției problemelor emoționale la copii. Copiii expuși la acest tip de parenting la vârsta de 3 ani aveau de 1.5 ori mai multe șanse să prezinte simptome emoționale cu risc crescut și de 1.6 ori mai multe șanse să prezinte simptome emoționale cu risc moderat până la vârsta de 9 ani.
„Descoperirile noastre sugerează că formele de parenting ostil ar trebui evitate cât mai mult posibil, în special în copilăria mică, dacă vrem să reducem riscul de apariție a problemelor de sănătate mintală la copiii noștri”, spune dr. Ioannis Katsantonis, doctorand la Universitatea Cambridge. „Am descoperit că acei copii din categoria de risc crescut sunt crescuți de părinți cu un nivel superior de stres și cu o probabilitate mai mare de a avea probleme de sănătate fizică și mintală. Acești părinți au nevoie de sprijin suplimentar pentru a-și identifica propriile nevoi și a-și îmbunătăți tehnicile de parentaj.”
Sistemele de susținere a părinților au numeroase avantaje
Co-autorul studiului, Dr. Jennifer Symonds, profesor asociat al Universității din Dublin, reia ideea că părinții ar trebui să beneficieze de toată susținerea posibilă pentru ca aceștia, la rândul lor, să promoveze bunăstarea mintală a copiilor. „Rezultatele studiilor noastre evidențiază importanța ideii de a face tot posibilul pentru a-i susține pe părinți. Nimeni nu se naște învățat. Rezultatele noastre pledează în favoarea ideii de a le oferi părinților mai mult sprijin, sub forma grupurilor bazate pe informații științifice. Aceste surse de informare ar trebui să fie disponibile în toate comunitățile.”
Parentingul consecvent are unele beneficii
Același studiu a sugerat că un stil de parenting consecvent, în care așteptările și regulile sunt aplicate constant, poate avea un efect ușor protector asupra copiilor cu risc scăzut de a dezvolta probleme emoționale. Consecvența, în acest caz, nu se referă doar la reguli, ci și la așteptările pe care le au părinții privind comportamentul copiilor și la consecințele comportamentului inadecvat.
Katsantonis subliniază: „Parentingul consecvent le oferă copiilor un sentiment de siguranță și de predictibilitate care acționează ca un tampon în prevenirea agravării unor predispoziții legate de sănătatea mintală. Dar modul de parenting nu este singurul element care modelează sănătatea copiilor.
Impactul lipsei de resurse, al veniturilor limitate, al familiei monoparentale, al problemelor de sănătate personale sau familiale pot absorbi beneficiile unui parenting cald, în termeni de sănătate mintală”. De asemenea, părinții trebuie să știe că modul în care își cresc și își educă proprii copii nu este singurul lucru care influențează starea de bine a acestora. Este, însă, una dintre zonele în care se poate interveni!
