Buna! Mă Numesc C. Andreea, am născut în 2021 pe minunatul meu copil, Eduard-Gabriel. Totul a început într-o dimineață când aveam 38 de săptămâni de sarcină și 2 zile, mi s-a rupt apa, imediat cum am văzut asta m-am panicat puțin. Fiind prima sarcină nu știam ce mă așteptă, mi-am sunat imediat medicul care mi-a urmărit sarcina. Mi-a spus să mă duc la spital că urmează să vină și el, țin să precizez că era o zi de duminică, ajung la spital, povestesc la camera de garda totul, îmi spune să completez ceva, era încă pe perioada pandemiei, in fine, m-a consultat doctorul de gardă, mi-a făcut internarea și buuuun, aveam dilatație 2 cm, medicul meu nu a mai venit și a trebuit să nasc cu medicul de gardă, am stat în travaliu de la 11 dimineața până seara la 20:19 când s-a născut minunea mea.
După ce că durerile au fost groaznice în cele peste 9 ore de travaliu, asistenta și moașa îmi spuneau să nu mai țip și să stau cu masca la gura că nu suntem la club … Apoi a venit o asistenta la mine și mi-a dat un formular pentru celulele stem. Am spus că nu doresc și a început să facă glume sărate pe seama mea și a banilor… Când m-au dus în sala de nașteri nu am mai putut merge, eram epuizată, tot insistau cu masca.. am născut minunea și mi-au spus că este sănătos, nu are nici o problema, mai apoi mă întreba o moașa dacă vreau poza. Am refuzat și mi-a zis ” să ști că nu te costă bani .” M-am simțit așa prost…
Dimineață când m-am dus la alăptat asistentele erau sictirite și în loc să ne învețe ceva mai mult te făcea să te simți nasol… Țipau la unele mămici.. a doua zi, la amiază când se fac analizele la copil și te cheamă doctora să îți spună cum este copilul și restul, m-a întrebat dacă suge copilul, i-am răspuns că atunci când suge simt un fel de durere, cred că așa se simte normal și înseamă că da, cred că suge, a început să ridice vocea la mine și să îmi spună că nu o interesează cum mă simt eu, o interesează cum se simte copilul… doctora aceea era sub orice critica, sincer.
Copilul meu a avut fractura de clavicula și 2 vase de sânge care nu erau închise la inima, nu au spus nimic despre starea copilului până înainte să plec din spital cu o zi. Orice o întrebam nu voia să răspundă sau spunea că nu are timp…deși spitalul este curat m-am ales cu stafilococ auriu. Iar după o săptămână unde mi s-a făcut epiziotomie s-a desfăcut unde am fost cusută, m-am vindecat abia după aproape 3 luni de la naștere. Spitalul oferă condiții bune dar atitudinea personalului medical lasă mult de dorit…. Un alt aspect pe care vreau să-l menționez e că aveam colege în camera care dădeau șpagă la toata lumea să se poarte excepțional cu ele… Am născut la spitalul Panait Sârbu (Giulești). Am ajuns acasă terminată, m-am speriat groaznic deoarece copilul meu avea o problema și eu nu știam ce să îi fac. Nimeni nu mi-a explicat nimic despre copil și ce înseamă ce are el la inimioara… In fine. Totul a trecut și suntem bine amândoi din fericire. Bebelușul meu are acum 2 ani și 5 luni.
Descoperă în CLUBUL BEBELUȘILOR totul despre:
NAȘTERE | NUME COPII | NOU NASCUT | BEBELUSI | PRIMUL AN | ALAPTARE
Citește și: Iată-mă acasă, cu nou-născutul în brațe 💕 15 lucruri care m-au luat prin surprindere în primele săptămâni de viață ale bebelușului
