Infecţiile respiratorii, germenii patogeni şi sistemul imunitar
Infecţiile respiratorii reprezintă cea mai frecventă patologie a copilului în primii ani de viaţă şi unul din principalele motive pentru care părinţii se adresează medicului în această etapă. Infecţiile respiratorii sunt cauzate de virusuri în proporţie de 80-90%, iar, când durează mai mult de zece zile, în 60% din cazuri sunt identificate și bacterii. ²
Trăim în contact permanent cu microorganisme, unele dintre ele cu veritabile capacităţi patogene, iar menţinerea stării de sănătate este legată foarte mult de funcţionarea sistemului nostru imunitar. Termenul de imunitate derivă din „immunis”, care în limba latină înseamnă “liber”. Aşadar, a avea o bună imunitate echivalează cu a fi “liber de boală”. Apărarea de agenţii patogeni este realizată, în primul rând, prin intermediul barierelor fizice şi chimice, precum pielea, mucoasele, saliva, sucul gastric, care împiedică pătrunderea germenilor în organism. Când agenţii microbieni reuşesc să treacă de aceste bariere, intră în acţiune celulele sistemului imunitar, globulele albe sau leucocitele, care, prin strategii diferite, atacă şi distrug patogenii. Un rol important în această bătălie îl au şi anticorpii, proteine sintetizate de un anume tip de leucocite (limfocitele B) în mod specific pentru fiecare patogen.
De ce se îmbolnăvesc copiii mici atât de des?
Sistemul imunitar este imatur la naştere şi se dezvoltă treptat în timpul copilăriei, prin expunerea constantă la stimuli multipli, de tipul microorganismelor. Abia în jurul vârstei de 5-6 ani sistemul imunitar al copiilor devine capabil să funcţioneze în parametri optimi. Iată de ce majoritatea copiilor care prezintă infecţii respiratorii recurente prezintă un status imunitar normal, corespunzător vârstei, şi doar 10% prezintă anomalii imunitare (sindrom de imunodeficienţă primară).¹ Caracterul recidivant al infecţiilor respiratorii este dat şi de asocierea alergiilor, în aproximativ 30% din cazurile de infecţii respiratorii recurente fiind asociată şi alergia.¹
Dincolo de factorii individuali, sunt importanţi şi factorii de mediu care favorizează apariţia infecţiilor, cum ar fi intrarea timpurie în colectivitate şi staţionarea în spaţii aglomerate. Dacă în mod normal un copil prezintă în primii şase ani de viaţă între 4 şi 8 episoade de infecţii respiratorii pe an, în colectivitate numărul lor creşte de cel puţin două ori.
Dezechilibrul sistemului imunitar
Copiii se pot confrunta cu răceli frecvente, otite, faringite, bronşite sau pneumonii recidivante şi la vârste mai mari, ca urmare a capacităţii reduse a sistemului imunitar de a conferi protecţie optimă.
Pentru a-și dezvolta un sistem imunitar puternic, copilul trebuie să beneficieze de la o vârstă fragedă de o alimentaţie bogată în nutrienţi, să aibă un program regulat de odihnă, să petreacă timp în aer liber şi să facă mişcare.
Dezechilibrul sistemului imunitar este întâlnit frecvent în ziua de azi sub influenţa alimentaţiei bazate pe produse intens procesate, stresului, poluării, lipsei activităţii fizice şi a expunerii la soare. Susceptibilitatea crescută la infecţii, dezvoltarea alergiilor sau a unui răspuns inflamator exagerat sunt manifestări ale alterării funcţionalităţii sistemului imunitar.
Utilitatea fitoterapeiei în susţinerea imunităţii
Întrucât omenirea a căutat, din cele mai vechi timpuri, soluţii pentru combaterea bolilor, inclusiv a celor infecţioase, avem astăzi la dispoziţie o multitudine de plante medicinale cu eficacitate şi siguranţă validate prin studii, capabile să contribuie la dezvoltarea sistemului imunitar şi să îi ajute pe cei mici să facă faţă cât mai bine infecţiilor respiratorii.
Răşina arborelui Balsamodendron mukul este cunoscută sub numele de Guggul, care în sanscrită înseamnă “protejează împotriva bolilor”, fiind utilizată de mii de ani în medicină ayurvedică pentru diferite afecţiuni. S-a demonstrat rolul său în stimularea sintezei leucocitelor şi în creşterea capacităţii acestora de a distruge germenii patogeni.
Tinospora cordifolia este o altă plantă utilizată frecvent în produsele fitoterapeutice destinate susţinerii imunităţii întrucât are capacitatea de a favoriza proliferarea limfocitelor B şi creşterea secreţiei de anticorpi.
Fructele de Emblica officinalis, denumite şi Agrişe indiene, conţin vitamina C într-o proporţie de 30 de ori mai mare decât portocalele, dar și polifenoli, quercetină, acid galic, acid elagic, acid tanic, având efect antioxidant, imunomodulator, antibacterian şi antiviral. În cazul unei infecţii, ca urmare a interacţiunii dintre patogeni şi globulele albe, se generează cantităţi mari de radicali liberi, cu efect distructiv asupra leucocitelor. Astfel, aportul de antioxidanţi este necesar pentru a susţine activitatea celulelor imunitare atât preventiv, cât şi pe parcursul episodului de boală.
Rădăcina de Glycyrrhiza glabra (Lemn dulce) este recunoscută pentru proprietăţile sale antiinflamatoare și antialergice, dar şi pentru activitatea antivirală și antibacteriană, datorate glicirizinei, acidului gliciretinic și flavonoidelor de tip glabridin.
Oricât am încerca să ne protejăm copii, nu putem să îi ţinem complet izolaţi de germenii patogeni. Ce putem face este să susţinem funcţionarea optimă a sistemuluilor lor imunitar, astfel încât îmbolnăvirea să se producă cât mai rar, iar episoadele de infecţii respriatorii apărute să aibă o evoluţie cât mai scurtă şi mai uşoară.
1. A diagnostic aproach to recurrent respiratory tract infections in childhood: could it be primary immunodeficiency?” A van Niekerk, M Esser- Current Allergy & Clinical Immunology | December 2015 | Vol 28, No.4
2. The Management of Recurrent Respiratory Tract Infections in Children Urs B Schaad and Nicola Principi – European Infectious Diesease, Toch Medical Media 2012