Statisticile efectuate la nivel internațional demonstrează că 1 din 10 femei suferă cel puțin un episod depresiv sever în primul an de viață al bebelușului. Efectele negative pe care această suferință maternă le are asupra copilului sunt din ce în ce mai atent documentate, dovadă articolul științific semnat de dr. Sherryl Goodman și dr. Judy Garber în publicația Child Development.
Cum se explică impactul atât de puternic al depresiei materne asupra bebelușilor?
Conform cifrelor, aproximativ 13% dintre mamele care trăiesc în țări dezvoltate trec prin depresie postnatală în primul an după naștere. Acest procent crește la 50% în cazul mamelor care trăiesc în condiții precare.
Depresia maternă are un impact extrem de mare asupra bebelușului deoarece:
Mamele și bebelușii petrec foarte mult timp împreună în primul an de viață;
Plasticitatea cerebrală extrem de mare a copiilor foarte mici îi face vulnerabili față de fragilitatea de care dă dovadă mama;
Factorii de stres care însoțesc depresia postnatală se asociază unui risc crescut de afecțiuni mintale ulterioare.
Este tratarea mamei suficientă pentru a minimiza impactul depresiei postnatale asupra copilului?
Deși există metode eficiente de a trata depresia postnatală la mame, cercetătorii consideră că ele nu sunt suficiente pentru a face să dispară impactul acesteia asupra bebelușului. Conform studiilor, sunt necesare intervenții mai ample pentru a îmbunătăți atenția pe care mamele sunt capabile să le-o ofere copiilor lor. Citește pe larg despre: Mamele povestesc: Ce înseamnă de fapt să treci prin depresia post partum. Cum poți să ajuți
Care este impactul pe care o mamă cu depresie postnatală îl are asupra bebelușului?
Suntem rezultatul interacțiunii dintre genele pe care le moștenim și mediul în care trăim și ne dezvoltăm, spun oamenii de știință. Iar în cazul unui bebeluș, mediul în care trăiește este reprezentat, preponderent, de comportamentul parental.
O mamă care suferă de depresie este mai puțin aptă să îi ofere copilului îngrijiri adecvate, conform vârstei acestuia. Ea are tendința de a avea o abordare exagerat de autoritară, este distantă, critică, mereu într-o poziție defensivă.
Bebelușul și copilul mic, în schimb, are nevoie în jurul său de adulți de încredere, deschiși, comunicativi, binevoitori, receptivi și cu o atitudine pozitivă. Intervențiile menite să reducă impactul negativ al depresiei materne asupra bebelușilor se concentrează tocmai asupra tehnicilor pozitive de parentaj. Citește și despre: Baby blues se instalează la 3 – 4 zile după naștere, iar mamele îl descriu ca pe o tristețe inexplicabilă și un fel de nostalgie de neînțeles
Ce tip de intervenție poate oferi susținere mamelor, pentru a preveni și identifica rapid un episod depresiv?
Există măsuri sociale și individuale care pot oferi susținere unei mame care traversează un episod de depresie postnatală, pentru o recuperare mai rapidă și minimizarea impactului asupra bebelușului:
Colaborarea cu o doula sau un consultant în alăptare, care să își ofere sprijinul în primele luni de viață ale copilului, când se produce adaptarea mamei la noul său statut și reechilibrarea hormonală post partum;
Crearea unei rețele de sprijin în jurul proaspetelor mame, care să ofere suport, ajutor concret și interacțiune socială;
Încurajarea mamelor să apeleze la psihoterapie indiferent dacă identifică (sau nu) simptome ale depresiei postnatale;
Încurajarea comunicării mamelor cu partenerii de viață, pentru crearea unui mediu familial favorabil.
De ce copiii din medii defavorizate sunt mai grav afectați?
Studiile efectuate de-a lungul deceniilor au arătat, fără urmă de îndoială, că dezvoltarea cognitivă a copiilor proveniți din medii defavorizate este inferioară. În plus, ei sunt expuși unui risc suplimentar de a manifesta tulburări de comportament și au, în viața de adult, un risc suplimentar pentru tulburări psihopatologice.
Care sunt factorii de risc care cresc impactul asupra copiilor?
Conform studiului, efectele depresiei postnatale a mamei pot fi mai puternice în cazul în care:
Copiii au vârsta mică sau foarte mică;
Copiii sunt de sex feminin;
Copiii trăiesc în medii defavorizate;
Copiii sunt parte a unor minorități etnice;
Părinții nu sunt căsătoriți.
Depresia postnatală nu le afectează doar pe femei, ci și pe copii acestora, la o vârstă la care formarea individului este în plină desfășurare, iar o mamă suficient de bună este vitală pentru viitorul adult. Se pare că zicala „E nevoie de un sat ca să crești un copil” se confirmă încă o dată!
Citește pe larg despre: Depresia post-partum poate afecta orice mămică! Iată 5 simptome de care e posibil să nu fi auzit
Descoperă în CLUBUL BEBELUȘILOR totul despre:
NAȘTERE | NUME COPII | NOU NASCUT | BEBELUSI | PRIMUL AN | ALAPTARE
