Multe mame renunta la alaptat din start sau din primele 3 luni iar unul dintre principalele motive este neincrederea ca produc suficient lapte. “Nu am destul lapte/ bebelusul nu se satura/ are nevoie de suplimentare” sunt afirmatii la ordinea zilei.

Mamele, mai ales la primul copil si in lipsa informatiilor din surse adecvate, sunt neincrezatoare in capacitatea lor de a asigura hrana necesara copilului. De multe ori atunci cand isi exprima aceasta neincredere cei din jur ii ofera solutia suplimentarii cu lapte praf si se intra astfel intr-un cerc vicios: mama suplimenteaza crezand ca nu are destul lapte si sfarseste prin a pierde laptele tocmai fiindca a suplimentat.

Despre cum ne putem asigura ca producem suficient lapte si ca bebelusul suge eficient am scris in articolele anterioare, acum vom puncta asupra presupunerilor neintemeiate care ne pot sabota alaptarea:

Nu imi simt sanii plini. Nu toate mamele isi simt sanii plini si grei intre doua reprize de alaptat, desi intr-adevar de cele mai multe ori aceasta este o prima faza a alaptarii: senzatia de sani grei, angorjare daca trec mai multe ore intre alaptari. Aceasta este o faza care se regleaza in primele 3 luni sau chiar la cateva saptamani in cazul unor femei. Deci daca dispare aceasta senzatie de sani plini nu inseamna ca mama nu mai produce lapte ci ca productia s-a reglat conform cererii sugarului.

Se trezeste des sa suga. Faptul ca un bebelus se trezeste des noaptea nu e un semn ca nu se satura cu laptele mamei sau ca acesta e “prea slab, fara nutrienti destui” ci este un comportament absolut normal, majoritatea bebelusilor sug de cel putin 2-3 ori pe noapte in primul an. Trezirile dese sunt si un mecanism de autoaparare, de supravietuire, deci sunt benefice nu doar din punct de vedere al unei hraniri adecvate.

Bebelusul plange si se agita la san. Copiii pot face asta din multe motive, nu inseamna ca mama nu are lapte. Ei pot sa se agite fiindca mama are un reflex de ejectie puternic, fiindca sunt suprastimulati, fiindca sunt in perioada de adaptare a sistemului digestiv, fiindca sunt in puseu sau intr-o perioada cu multe achizitii.

Bebelusul suge des sau sta mult la san. Nu exista un tipar al bebelusilor alaptati, frecventa si durata supturilor difera de la unul la altul. Unii sug cate putin si des, altii sug mai mult si mai eficient intr-o repriza si apoi fac pauza 2-3-4 ore, unii stau aproape nonstop agatati de sanul mamei, altii au un program imprevizibil, cand stau mult la san cand doar cateva minute.

Atata timp cat exista semne ale atasarii corecte si copilul suge eficient aceste diferente de “pattern” nu au relevanta. In plus copiii nu sug doar de foame ci si de sete, de nevoia de a se simti in siguranta, pentru a adormi. In medie un bebelus suge de 8-12 ori in 24 de ore, dar la unii reprizele pot fi ceva mai putine, la altii mai numeroase, in functie de diverse variabile.

Scot o cantitate foarte mica de lapte prin muls. Multe mame verifica “daca au destul lapte” mulgandu-se manual sau cu pompa electrica si intra in panica vazand ca scot o cantitate mica de lapte. Insa nu exista pompa atat de eficienta ca sugarul si in plus volumul de lapte difera de-a lungul zilei in functie de nevoile copilului, nu este relevant cat iese prin muls.

Bebelusul accepta biberonul cu formula dupa ce a fost alaptat. Panicate ca nu produc destul lapte incat bebelusul sa se sature, unele mame ofera biberon cu formula dupa repriza de alaptat si datorita faptului ca acesta este acceptat concluzioneaza ca bebelusul era flamand si nu se saturase doar cu lapte matern.

Insa copilul nu ia biberonul din cauza foamei ci fiindca pur si simplu tetina pusa in gura lui ii provoaca reflexul de supt astfel incat el va inghiti laptele fie ca vrea fie ca nu. Atunci cand este la san el poate suge nu doar activ, ci si pasiv de alinare, de confort, pentru a adormi. Cu biberonul suptul pasiv nu e posibil si astfel copilul ajunge sa manance mai mult decat ar avea de fapt nevoie.

Bebelusul se retrage de la san desi pare flamand. Acest lucru se intampla dupa 4-5 saptamani. In primele saptamani atunci cand fluxul de lapte scade, nou-nascutul adoarme, ulterior, cand e mai mare, incepe sa se agite, sa isi arate nemultumirea pentru incetinirea fluxului. In acest caz solutia este compresia sanului, facand compresii pe san fluxul va creste si bebelusul va fi multumit.

Prin urmare preocuparea in legatura cu cantitatea de lapte produsa este in majoritatea cazurilor nejustificata, atata vreme cat se asigura alaptare la cerere, atasare corecta, supt eficient.

Daca se fac anumite greseli, fara intentie si neconstientizate, desigur, atunci nu este de mirare ca se ajunge la scaderea si chiar disparitia productiei de lapte. Daca intampinati greutati in ciuda informatiilor adecvate puse in practica si  pentru a va asigura ca faceti totul corect fara sa riscati deshidratarea sau malnutritia bebelusului, nu ezitati sa intrati in legatura cu un consultant in alaptare.