Aflam informații utile despre măsurile pe care trebuie să le parcurgă orice părinte care dorește să ofere o dezvoltare sănătoasă copilului de la Asist. Univ. Dr. Alice Azoicăi, medic specialist pediatru, cu supraspecializare în alergologie și imunologie clinică pediatrică. Doamna doctor oferă soluții pentru părinții care doresc să crească rezistența copiilor la infecții, dar și o regulă de aur: o alimentație echilibrată și diversificată, bogată în nutrienți (prebiotice și vitamine A, C, D) poate să contribuie la un sistem imunitar puternic.

Sistemul imunitar al copiilor de 1-3 ani și cum putem întări imunitatea

Exista trei metode principale prin care sistemul imunitar ne protejeaza impotriva imbolnavirilor. In primul rand, el creeaza o bariera care impiedica microorganismele sa patrunda in corp. Daca totusi o bacterie sau un virus depaseste aceasta bariera si patrunde in organism, sistemul imunitar incearca sa le detecteze si sa le distruga inainte de a se inmulti. Iar daca totusi microorganismele patogene incep sa se inmulteasca si sa creeze probleme, sistemul imunitar este responsabil sa le elimine.

Doamna doctor Alice Azoicăi ne ofera informații suplimentare despre sistemul imunitar al copiilor mici. La naştere, sistemul imunitar este slab dezvoltat, fiindcă organismul bebeluşului nu a fost expus microbilor, iar sistemul imunitar nu are suficiente celulele specializate pentru contactul cu factorii infecțioși. Astfel, vorbim de o fragilitate a sistemului imunitar care ar trebui să fie motiv principal de preocupare pentru părinţi, ei fiind responsabili să prevină îmbolnăvirile, dar și să asigure creşterea copilului în mod sănătos, astfel încât sistemul său imunitar să fie pregătit să lupte cu microbii şi să vindece întreg corpul. Cea mai bună perioadă în care părinții pot face asta este în perioada 1-3 ani, pentru că atunci se produc o serie de modificări în sistemul imunitar al copiilor, cum ar fi chiar faptul că anumiţi anticorpi sunt preluaţi din exterior.

Apoi, dacă se pun bazele unui sistem imuntiar puternic în primii 3 ani de viață, acest lucru asigură și protejarea celor mici de boli care pot avea efecte agresive asupra organismului, îi protejează în fața unor complicații care pot provoca sechele pentru restul vieţii și are o influență benefică pentru dezvoltarea copilului şi starea lui emoţională.

Intrarea în colectivitate si îmbolnavirile dese. Sfaturi importante pentru a împiedica îmbolnăvirea copiilor într-un astfel de mediu.

Sugarii și copiii sunt mult mai expuși posibilității de a dezvolta infecții localizate la nivelul aparatului respirator. În țările dezvoltate, aproximativ 50% dintre consultații sunt reprezentate de bolile aparatului respirator. Aceste infecții sunt produse de agenți diverși: virusuri - marea majoritate a infecțiilor, bacterii, fungi, protozoare (animale microscopice unicelulare), factori care pot să afecteze căile respiratorii superioare și/sau inferioare. Statisticile naționale demonstrează că, în România, rata infecțiilor respiratorii inferioare la copiii cu vârste mai mici de 4 ani atinge un îngrijorator procent de 12%, de 3 ori mai mare decât media europeană.

Dr. Alice Azoicăi puncteaza regulile de baza pentru evitarea îmbolnavirilor din colectivitate: pe măsură ce copiii cresc, aceștia sunt expuși la tot mai mulţi factori din mediul înconjurător și la o diversitate de microbi cu care sistemul lor imunitar trebuie să știe cum să interacționeze. Copiii mici sunt inevitabil expuşi la mediu (pământ, nisip, noroi, factori poluanţi), fiindcă nevoia lor de explorare creşte după ce învaţă să meargă și încep și jocurile în colectivitate. Microbii din aceste medii pot să afecteze sănătatea celor mici, dar nici protecția exagerată nu este răspunsul corect. Cheia este echilibrul pentru că dacă îi ferim prea mult pe cei mici, asta înseamnă că sistemul imunitar nu va avea parte de antrenament și va deveni mai vulnerabil pe măsură ce copilul creşte. O protecţie exagerată, prin excluderea din colectivitate, poate duce la un sistem imunitar sensibil care să răspundă anormal în privinţa unor factori din mediu (alergiile).

Astfel, părinții își pot pregăti copiii pentru integrarea în grădiniță sau creșă, asigurându-se că le oferă hrană sănătoasă care să susțină un sistem imunitar puternic, oferindu-le un meniu zilnic echilibrat şi învățându-i regulile de bază privind igiena. Dacă există un echilibru în modul în care sunt expuşi mediului înconjurător, dacă au parte de soare, aer curat şi mişcare, copiii mici vor beneficia de ajutor în dezvoltarea unui sistem imunitar puternic.

Cum putem întări sistemul imunitar în primii 3 ani de viață, pentru a crea o fundație cât mai puternică?

Soluția pentru copii mai rezistenți si mai sănătoși stă într-un stil de viață sănătos, cu odihna suficientă, multă mișcare in aer liber și, desigur, o alimentație cât mai echilibrată. Astfel potrivit Dr. Alice Azoicăi primii 3 ani de viață constituie perioada în care copilul are cele mai importante achiziții în dezvoltare (neuro-motorii, nutriționale, de limbaj), precum și momentul în care se clădește imunitatea pentru mai tarziu, astfel că părinții trebuie să acorde o atenție aparte următorilor pași: somn, alimentație, expunerea la mediul înconjurător. Respectând acestea, părinții contribuie la dezvoltarea sistemului imunitar astfel :

  • somnul influenţează imunitatea copiilor, fiindcă permite conservarea energiei şi refacerea ţesuturilor afectate de virusuri sau bacterii. Privarea de somn are ca principal dezavantaj creşterea vulnerabilităţii la anumite boli, dar poate afecta şi creşterea copiilor.
  • prin expunerea mai mare la mediul înconjurător, părinții antrenează sistemul imunitar al copiilor, contribuind astfel la dezvoltarea imunității pe termen lung şi prin reducerea riscului apariţiei sensibilităţilor.
  • o alimentație sănătoasă. Nevoile nutriţionale ale copiilor în perioada 1-3 ani sunt diferite faţă de cele din primul an de viaţă, ele fiind influenţate de ritmul rapid în care organele, ţesuturile şi celulele din organismul unui copil se dezvoltă. Pentru a satisface nevoile nutriţionale ale copiilor mici e nevoie de o alimentație cu vitamine şi minerale, acizi graşi şi prebiotice, și foarte importantă este și varietatea alimentelor pe care le oferim copiilor, obişnuiţi deja cu diversificarea hranei. 

Rolul prebioticelor in reducerea racelilor si infectiilor

Cercetari recente au demonstrat că o floră intestinală sănătoasă este esențială pentru un sistem imunitar activ si echilibrat. Se pare că prebioticele au o eficiență reală în reducerea incidenței infecțiilor respiratorii la copii.

Prebioticele sunt fibre nedigerabile, care se găsesc în fructele și legumele crude, dar și în cerealele integrale, și care absorb apa din intestin, ușurând astfel tranzitul intestinal și prevenind constipația. Prebioticele favorizează dezvoltarea bacteriilor benefice organismului de la nivelul colonului. În plus, ele permit creșterea absorbției de minerale, precum calciu și magneziu, și stimuleaza sistemul imunitar prin asigurarea unui mediu optim pentru dezvoltarea si activitatea miliardelor de bacterii ce formează microflora intestinală normală a intestinului, ne spune Dr. Alice Azoicăi.

Vitamine importante in răspunsul imunitar

Conform cercetarilor efectuate, se pare ca exista o corelatie directa intre rezistența copiilor la infecții și concentrațiile de vitamine A, C si D.

Când vorbim de vitamine, există câteva care contribuie la dezvoltarea și întărirea sistemului imunitar, după cum urmează :
- vitamina A contribuie la menținerea sănătății pielii, care joacă rol de barieră pentru bacterii. De asemenea, are un rol bine dovedit în protecția antiinfecțioasă la nivelul mucoaselor.
- vitamina D are rol proimunitar, fiind foarte importantă în procesul formării oaselor şi reglarea metabolismului, dar şi pentru funcționarea normală a sistemului muscular şi osos. „The sunshine vitamin” sau vitamina D este în prezent considerată mai mult decât o simplă vitamină. Există tot mai multe dovezi asupra importanței vitaminei D în buna funcționare nu doar a sistemului osteoarticular, ci și pentru celelalte aparate și sisteme ale organismului, cel mai important, în prezent, fiind rolul acestei vitamine în stimularea apărării împotriva infecțiilor (creșterea imunității). Se pare ca există o corelație directă atât între nivelul de vitamina D din sângele matern în perioada sarcinii și rezistența viitorului bebeluș la infecții, cât și între nivelul de vitamina D din organismul copilului și competența sistemului său imunitar.
- vitamina C este esențială pentru sistemul imunitar, ajută la stimularea producției de anticorpi și a substanțelor utile pentru neutralizarea microbilor, având un rol vital în apărarea antiinfecțioasă. Vitamina C sau acidul ascorbic contribuie la formarea celulelor roşii ale sângelui, la dezvoltarea oaselor şi ţesuturilor, ajută la întărirea gingiilor şi a vaselor de sânge, reducând învineţirea în cazul loviturilor. Această vitamină este necesară pentru creşterea şi maturarea normală a celulelor, ajută organismul în lupta împotriva infecțiilor și facilitează absorția fierului din alimente.

Ce elemente putem integra în alimentația celor mici ca să fie cât mai rezistenți în fața infecțiilor?

Pentru a-si indeplini functia de bariera impotriva multitudinii de agenti patogeni cu care intram in contact sistemul imunitar trebuie mentinut intr-o stare optima de functionare. Cel mai simplu mod prin care putem realiza acest lucru este alimentatia. Potrivit Dr. Alice Azoicăi alimentele care stimulează protecția imunitară sunt bogate în vitamine de tip A, acizi grasi esențiali, vitamina C, minerale (zinc, seleniu).

Surse natural bogate în vitamina A sunt gălbenuşul de ou, peştele, ficatul de pui. Peştele gras (somon, ton, sardine) este bogat în acizi graşi esențiali omega-3 cu rol antiinflamator; aceştia reduc inflamaţia acută şi stimulează procesele imunitare necesare apărării organismului. Precursor al vitaminei A, betacarotenul are propria sa acţiune antioxidantă. Alimentele care au un nivel ridicat de betacaroten sunt: morcovul, cartofii dulci , dovleacul, spanacul, roşiile, ardeiul gras, piersicile, mango, papaya. Oul este o sursă de proteine de cea mai înaltă calitate (cu toţi cei 8 aminoacizi esenţiali), vitamine antioxidante (A si D) şi minerale (fier, seleniu, zinc).

Vitamina C se găseşte în fructe şi legume (citrice, pătrunjel, spanac, mere,etc), putând fi suplimentată și prin produse farmaceutice. Căpşunile, zmeura şi fructele de pădure conţin si fitonutrienţi cu putere antioxidantă crescută, care stimulează imunitatea.

Zincul este un mineral important pentru imunitate, ajutând celulele să elibereze mai mulţi anticorpi. Unele studii demonstrează eficienţa zincului în prevenirea afecţiunilor respiratorii la copii. Carnea roşie este o sursă bogată de proteine şi minerale (fier, zinc, crom, seleniu) de care sistemul imunitar are nevoie pentru a funcţiona eficient; ajută atât la vindecarea rapidă a bolilor, cât şi la refacerea organismului în perioada de convalescenţă. Seleniul se gaseste în peşte, cereale integrale, orez brun, carne albă, seminţe de floarea soarelui, usturoi.

Cum ar trebui să arate planul de nutriție al copiilor în primii ani de viață ca să aibă un sistem imunitar cât mai puternic?

Planul de nutriție al copiilor în primii ani de viață ca să aibă un sistem imunitar cât mai puternic potrivit Dr. Alice Azoicăi implică o alimentație diversificată corect. Aceasta este baza tuturor intervențiilor nutriționale de mai târziu, astfel că părinților le este recomandat să urmeaze calendarul diversificării, cât și recomandările privind alimentele benefice pentru primii 3 ani de viață ai copilului.

Laptele de vacă introdus precoce nu corespunde acestor cerințe, fiind greu de metabolizat la nivel renal, având un conținut crescut de fosfor și scăzut de calciu și fier, și poate cauza uneori alergii digestive care au ca rezultat un sindrom de malabsorbție.

Formulele de lapte cu nutrientii menționați pot juca un rol in formarea imunitatii dupa varsta de 1 an

Atunci când laptele matern nu mai poate fi disponibil, formulele de lapte de creștere adaptate vârstei constituie varianta ideală de alimentație, mai ales cele care au o compoziție adecvată necesarului nutrițional al copiilor de 1-3 ani. Astfel, formulele de lapte care au adaosurile de vitamine A, C și D, vitamine cu rol pro-imunitar, minerale și prebiotice sunt alegerea cea mai bună pentru părinții care vor să opteze pentru o alimentație cu lapte de creștere.

Astfel, alimentația echilibrată și diversificată la care se adaugă și formulele de lapte de creștere îmbogățite cu prebiotice și vitaminele A, C, D reprezintă una dintre cele mai bune și la îndemână metode prin care părinții pot preveni infecțiile acute (respiratorii si digestive) ale copiilor. Integrarea laptelui îmbogățit în alimentația copiilor duce la scăderea numărului de infecții acute în creșe și grădinițe, copiii având un sistem imunitar mai puternic și astfel o rezistență mai mare la agresiunile infecțioase.

Citește interviul complet al doamnei Dr. Alice Azoicăi aici