Stomacul nou-născutului este foarte, foarte mic

De fapt, imediat după naştere, stomacul bebelușului este de dimensiunea unei nuci, aşadar nu e nevoie de prea mult colostru ca să îl sature. Cantitatea de 30 ml de lapte praf, care reprezintă porţia standard în maternitate, este uriaşă pe lângă necesarul real al nou-născutului. Prin urmare, atâta timp cât există măcar o picătura de colostru, ea este preţioasă şi trebuie ca bebeluşul să beneficieze de ea. 

Absenţa orei magice nu e sinonimă cu ratarea alăptării

După ce au citit atât de multe despre importanţa aşa-numitei ore magice, multe mame au senzaţia că dacă o ratează, întreaga evoluţie a copilului este deja periclitată. De fapt, deşi este de dorit, deşi este calea lină şi firească prin care bebeluşul ar trebui să pătrundă în lumea noastră, realitatea şi statisticile demontrează că alăptarea este posibilă şi dacă bebeluşul este pus la sân mult mai târziu, după ore bune, sau chiar a doua zi. Există situaţii în care fie mama, fie copilul, au nevoie de o supraveghere mai atentă, amânarea primului supt nu înseamnă eşecul alăptării. 

Cererea stimulează oferta

Nici o proaspătă mamă, nici măcar cea care a născut perfect natural, nemedicalizat, la termen, nu are sânii şiroind de lapte imediat după naştere. În primele zile, cantitatea de lapte disponibil este relativ mică, iar caracteristicile şi compoziţia sa sunt speciale. Cunoscut cu denumirea de colostru, el este foarte gras, foarte hranitor şi foarte bogat în anticorpi care îi protejează sănătatea micuţului în primele săptămâni de viaţă, când sistemul său imunitar este practic nul.

Pe măsură ce se modifică raportul dintre diferiţii hormoni produşi în organism, producţia de lapte începe să crească. Dacă sugarul este pus la sân la cerere şi este lăsat să sugă atât cât doreşte, această stimulare va face ca şi secreţia să devină mai abundentă.

Această reglare a producţiei în funcţie de nivelul de stimulare reprezintă o regulă care se va păstra şi pe viitor, în timpul puseelor de creştere, cand copilul are câteva zile în care pare să fie flămând nonstop.

Mamele informate îi vor pune pe copii la sân conform solicitărilor lor, urmând ca în câteva zile sânul să se fi adaptat la noua cerere, în timp ce cele care nu s-au informat pe această temă, se vor speria că micuţii sunt flamânzi, că nu le mai ajunge laptele, şi vor apela la completarea cu lapte praf, ceea ce le subminează alăptarea. 

Biberonul şi suzeta nu sunt opţiuni de luat în considerare

Chiar dacă alăptarea întârzie, iar bebeluşul trebuie să primească într-o primă fază lapte praf, asta nu înseamnă că ai ratat complet această experienţă. În maternităţi, formula se administrează cu linguriţa, cu seringa sau cu căniţa, iar mamele sunt sfătuite să nu apeleze la biberon sau suzetă, pentru ca ele îi deformează suptul şi îi reduc dispoziţia de a face efort sa „tragă” din sân. 

Ataşarea corectă este cheia succesului

Fără o ataşare corectă, obstacolele în calea alăptării sunt insurmontabile. Dacă ai mameloanele cu o conformaţie mai aparte, sau dacă pur şi simplu nu pari să te descurci, un consultant în alăptare este mereu în apropiere, gata să îţi ofere sfaturi şi să te ajute practic. 

Alăptatul nu trebuie să fie dureros

Acesta este probabil cel mai des auzit mit în legătură cu alăptarea, odată ce noua generaţie de mame s-a lămurit că nu se întâmplă nimic dacă „se amesteca laptele nou cu cel de la masa anterioară”. De fapt, imediat după naştere, mamelonul este destul de sensibil, şi chiar şi în condiţiile unei ataşări impecabile, este posibil ca suptul să fie relativ dureros pentru mamă. Vestea buna este că în cel mult o săptămână, lucrurile se reglează din acest punct de vedere, iar suptul nu mai este deloc asociat cu nici un fel de disconfort. 

Tu ce le-ai mai sfătui pe mamele care îşi doresc să alăpteze?